Ma uit cu ochii in tavan asteptand sa ma ia somnul. Si nu ma ia. Strang ochii cu putere sperand ca macar asa voi avea parte de cateva ore bune de somn. Recapitulez ce am facut in ziua asta si, inevitabil, gandurile imi fug la...La felul cum era imbracat.La vocea lui.La rasul copilaresc.La zulufii de par de la tample.La ochii negri in care mi-e frica sa ma uit, ca nu cumva sa raman fascinant pierduta.La misterul pe care l-a lasat in urma.La faptul ca a plecat fara sa se uite o clipa inapoi.La...Si apoi adorm. Adorm. Nu il visez. Dar el este acolo.Stiu ca este...
Si da, m-am saturat. Nu mai vreau certuri. As a matter of fact, de azi nu o sa ma mai bag intre voi doua. Stiu ca nu am ce cauta acolo. Iti repet. Nu am loc in prietenia voastra. Si poate nici nu vreau sa mai capat un loc acolo. Vom ajunge sa fim noi doua... Si voi doua. Si gata.
[though it hurts]
marți, 29 ianuarie 2008
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu