1. Poemul într-un vers. Un singur nai, dar câte ecouri în păduri.
2. Păstorul mării. Copilul gol mai cântă din fluier la delfini.
3. Îmbrăţişare. Suia o viţă de-aur pe negrul chiparos.
4. Pan. Prin frunza rară ţapul priveşte, faun trist.
5. Pasărea din basm. Zburau fazani de aur în focul din cămin.
6. Arta poetică. Nu vorbele, tăcerea dă cântecului glas.
7. Melancolie. Foşniră împuşcate lungi aripi. Dor târziu.
8. Pasărea mării. Un nor de taină zboară pe-o insulă-n amurg.
9. Trecutul. În ochii verzi porţi marea spălată de furtuni.
10. Reîntoarcere. Am pribegit cu zeii, la oameni să mă-ntorc.
11. Ciocârlia. Din praştia câmpiei lumina cântă sus.
12. Norii. Albastru clătinate, aeriane culmi.
13. Crăciun. Se-oprise steaua, fânul din staul strălucea.
14. Templu antic. Încremeniră patru coloane, cerul, marea.
15. Stăpânul mării. În plasa lor pescarii au prins un zeu străin.
16. Înserare. Pe-oglinda legănată a sufletului: norii.
17. Sângele vieţii. Ca vremea nu se-opreşte, ca moartea nu-l aud.
18. Zvon. E roiul de albine sau numai amintiri?
19. Stelă de dansatoare. Cu vălul tras pe faţă, se depărtează stând.
20. Trup de fată. O salcie mlădie cum e tulpina ei.
21. Dorinţa. Iubire nu fi veşnic al inimii tăun.
22. Întâlniri. O piersică pufoasă şi fraged un obraz.
23. Iarnă. În zare zurgălăii de sănii… Suflet nins.
24. Amurg. Iubirea ta m-ajunge cu umbre tot mai lungi.
25. Logodnă. Pe mal un singur paltin, pe ape doar o stea.
26. Calea nopţii. Prelungul drum al lunii pe mare până-n zori.
27. Navigatorii. Pe zări amurgul singur cu dorul lor pustiu.
28. Marinarul. Din larg zăream pământul, pe ţărm privesc în larg.
29. Plaja. Nisip, talazuri, spume şi scoici – tu, nicăieri…
30. Tinereţe. Pe frunza toamnei pasul sfios al căprioarei.
31. Dezamăgire. Ai spart oglinda: chipul din ţăndări nu-l culegi.
32. Turc bătrân. Îşi numără mătănii de-o mie şi-una de nopţi.
33. Golful. A strâns albastru-n braţe, şi-l leagănă mereu.
34. Popor nomad. Cu norii şi cu vântul porneam, pământul sta.
35. Popor nomad. Foc stins, cort strâns, pustiul şi pulberea plecării.
36. Popas. Proptiţi în lănci, cu hăţul pe braţ, la focuri mari.
37. Descălecătorii. Întâiul fum de sate şi-n vale glas de câini.
38. Artă poetică. Din teascurile vremii plâng lacrimă de vers.
39. Zile şi nopţi. Trecură ciute albe şi-ntunecaţi ogari.
40. Prevestire. În codrul numai muguri, un sunet de topor.
41. Copilărie. O jucărie spartă găsită într-un pod.
42. Toamna copilăriei. Mireasmă de gutuie într-un iatac bătrân.
43. Părăsire. Pe orice cărăruie dau iarbă amintiri.
44. Conac de altădată. La scări părăginite de suflet, surugii.
45. Singur. Prin pulberea de aur cu toamna în zăvoaie.
46. Veveriţa. toamna O frunză roşie suie pe ramuri, alte cad.
47. Poetul. Stă încărcat de versuri ca toamnele de rod.
48. Vânătoare. În zori prin ceaţa roză un sunet surd de moarte.
49. Friză. Strunindu-şi calul, sare prin veacuri nemişcat.
50. Friză. De când îţi legi sandala, s-au dezlegat milenii.
51. Păstorul. Cu fluierul la gură cum tace, codrul cântă.
52. Amintirea. La cuib, o rândunică prin suflet zboară lung.
53. Gorgane pe Bărăgan. Cămile-ngenuncheate venite din Altai.
54. Primăvară. Livezi în floare, cucul, munţii ninşi, alt cuc, departe.
55. Ţara. Balauri, munţi vineţi, păzeau cetăţi de-argint.
56. Lacrimi. De plângi, o primăvară s-o scutura de flori.
57. Luntraşul. Spre moarte mă tot duce, lin, inima vâslind.
58. Nemuriri plăpânde. Migdalul meu în floare şi tu zâmbind sub el.
59. Întoarcere. În toamna desfrunzită m-am întâlnit, copil.
60. Cimitir tătăresc. Pasc moarte capre straniu încremenind pe râpă.
61. Bujori sălbatici. Pe ruguri verzi ard flăcări în inima pădurii.
62. Prier. Oprit în drum, migdalul ne-ntinde flori sfios.
63. Pescăruşi. Din valuri spume albe au început să zboare.
64. Despăduriri. Se duc pe râul vremii toţi anii mei, buşteni.
65. Sângele vieţii. Ca vremea nu se-opreşte, ca moartea nu-l aud.
66. Seară la Voroneţ. La sfinţii-n zugrăveală, amurgu-ngenunchea.
67. Sfârşit de iarnă. Cocorii ţipă. Gheaţa din suflet mi se sparge.
Ion Pillat
2. Păstorul mării. Copilul gol mai cântă din fluier la delfini.
3. Îmbrăţişare. Suia o viţă de-aur pe negrul chiparos.
4. Pan. Prin frunza rară ţapul priveşte, faun trist.
5. Pasărea din basm. Zburau fazani de aur în focul din cămin.
6. Arta poetică. Nu vorbele, tăcerea dă cântecului glas.
7. Melancolie. Foşniră împuşcate lungi aripi. Dor târziu.
8. Pasărea mării. Un nor de taină zboară pe-o insulă-n amurg.
9. Trecutul. În ochii verzi porţi marea spălată de furtuni.
10. Reîntoarcere. Am pribegit cu zeii, la oameni să mă-ntorc.
11. Ciocârlia. Din praştia câmpiei lumina cântă sus.
12. Norii. Albastru clătinate, aeriane culmi.
13. Crăciun. Se-oprise steaua, fânul din staul strălucea.
14. Templu antic. Încremeniră patru coloane, cerul, marea.
15. Stăpânul mării. În plasa lor pescarii au prins un zeu străin.
16. Înserare. Pe-oglinda legănată a sufletului: norii.
17. Sângele vieţii. Ca vremea nu se-opreşte, ca moartea nu-l aud.
18. Zvon. E roiul de albine sau numai amintiri?
19. Stelă de dansatoare. Cu vălul tras pe faţă, se depărtează stând.
20. Trup de fată. O salcie mlădie cum e tulpina ei.
21. Dorinţa. Iubire nu fi veşnic al inimii tăun.
22. Întâlniri. O piersică pufoasă şi fraged un obraz.
23. Iarnă. În zare zurgălăii de sănii… Suflet nins.
24. Amurg. Iubirea ta m-ajunge cu umbre tot mai lungi.
25. Logodnă. Pe mal un singur paltin, pe ape doar o stea.
26. Calea nopţii. Prelungul drum al lunii pe mare până-n zori.
27. Navigatorii. Pe zări amurgul singur cu dorul lor pustiu.
28. Marinarul. Din larg zăream pământul, pe ţărm privesc în larg.
29. Plaja. Nisip, talazuri, spume şi scoici – tu, nicăieri…
30. Tinereţe. Pe frunza toamnei pasul sfios al căprioarei.
31. Dezamăgire. Ai spart oglinda: chipul din ţăndări nu-l culegi.
32. Turc bătrân. Îşi numără mătănii de-o mie şi-una de nopţi.
33. Golful. A strâns albastru-n braţe, şi-l leagănă mereu.
34. Popor nomad. Cu norii şi cu vântul porneam, pământul sta.
35. Popor nomad. Foc stins, cort strâns, pustiul şi pulberea plecării.
36. Popas. Proptiţi în lănci, cu hăţul pe braţ, la focuri mari.
37. Descălecătorii. Întâiul fum de sate şi-n vale glas de câini.
38. Artă poetică. Din teascurile vremii plâng lacrimă de vers.
39. Zile şi nopţi. Trecură ciute albe şi-ntunecaţi ogari.
40. Prevestire. În codrul numai muguri, un sunet de topor.
41. Copilărie. O jucărie spartă găsită într-un pod.
42. Toamna copilăriei. Mireasmă de gutuie într-un iatac bătrân.
43. Părăsire. Pe orice cărăruie dau iarbă amintiri.
44. Conac de altădată. La scări părăginite de suflet, surugii.
45. Singur. Prin pulberea de aur cu toamna în zăvoaie.
46. Veveriţa. toamna O frunză roşie suie pe ramuri, alte cad.
47. Poetul. Stă încărcat de versuri ca toamnele de rod.
48. Vânătoare. În zori prin ceaţa roză un sunet surd de moarte.
49. Friză. Strunindu-şi calul, sare prin veacuri nemişcat.
50. Friză. De când îţi legi sandala, s-au dezlegat milenii.
51. Păstorul. Cu fluierul la gură cum tace, codrul cântă.
52. Amintirea. La cuib, o rândunică prin suflet zboară lung.
53. Gorgane pe Bărăgan. Cămile-ngenuncheate venite din Altai.
54. Primăvară. Livezi în floare, cucul, munţii ninşi, alt cuc, departe.
55. Ţara. Balauri, munţi vineţi, păzeau cetăţi de-argint.
56. Lacrimi. De plângi, o primăvară s-o scutura de flori.
57. Luntraşul. Spre moarte mă tot duce, lin, inima vâslind.
58. Nemuriri plăpânde. Migdalul meu în floare şi tu zâmbind sub el.
59. Întoarcere. În toamna desfrunzită m-am întâlnit, copil.
60. Cimitir tătăresc. Pasc moarte capre straniu încremenind pe râpă.
61. Bujori sălbatici. Pe ruguri verzi ard flăcări în inima pădurii.
62. Prier. Oprit în drum, migdalul ne-ntinde flori sfios.
63. Pescăruşi. Din valuri spume albe au început să zboare.
64. Despăduriri. Se duc pe râul vremii toţi anii mei, buşteni.
65. Sângele vieţii. Ca vremea nu se-opreşte, ca moartea nu-l aud.
66. Seară la Voroneţ. La sfinţii-n zugrăveală, amurgu-ngenunchea.
67. Sfârşit de iarnă. Cocorii ţipă. Gheaţa din suflet mi se sparge.
Ion Pillat
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu